Visele nu dorm niciodată

Am reușit și eu să mai citesc ceva și nu orice. Recunosc, a fost o încântare să intru în posesia cărții Natașei Alina Culea, deoarece știți cu toții că este autorul meu preferat. Dacă anul trecut m-am trezit că sunt fericita posesoare a două exemplare din penultimul ei roman, anul acesta mi-am luat o marjă de eroare și am întrebat-o dacă primesc romanul din partea ei. Pentru că Natașa mereu a fost o drăguță și mi-a trimis ea cărțile pe care le-a scris, gratuit și cu autograf, am zis ca măcar anul acesta să fiu eu cea drăguță și să las pe altcineva să se bucure de exemplarul gratuit. Sunt poate oameni pe lumea asta care nu-și permit să cumpere o pâine, d-apoi o carte.

IMG_3660

Revenind, vă spun că am citit cartea în câteva zile, deși ea se citește destul de repede. Natașa are un stil ușor de citit, dar care îți intră la suflet. Romanul m-a intrigat încă de la primele pagini. Citeam, citeam și așteptam să se întâmple ceva cu acțiunea, pentru că nu puteam crede că s-a schimbat ceva cu stilul autoarei. Cum se spune, cu răbdarea trecem marea, am trecut și eu printre pagini și am descoperit-o pe Natașa așa cum o știam. Alături de Lea, Thiery și Mark am înfruntat gândurile furtunii de zăpadă, m-am regăsit în multe dintre paginile acestei cărți și am înțeles că nimic nu este ceea ce pare a fi, că în interiorul fiecăruia se duce o luptă.

Romanul este structurat în două capitole: Legămintele macilor și Arca celor 11 nopți. Dacă primul capitol surprinde prin minuțioasa analiză interioară, în cel de-al doilea capitol realitatea se întrepătrunde cu fantezia ca în dansul celor șapte voaluri, iar cititorul pășește fascinat în camera oglinzilor. Nimic nu mai este ceea ce pare a fi. Și nimeni.

Spor la citit!

Advertisements

Nopți la Monaco

Hello! Iată și prima postare pe acest an. Va doresc tuturor un an minunat, plin de bucurii și timp pentru voi. Pentru ca uneori avem nevoie și de relaxare, iar eu am inceput anul cu un mic concediu.

Revenind, Natasa Alina Culea a lansat volumul Nopți la Monaco acum ceva timp, însă este primul dintre romanele ei pe care nu l-am primit cadou. A fost o plăcere deosebită să investesc intr-o operă de artă. Natașa este preferata mea încă de când am aflat de spinii lui Marat. Trebuie sa recunosc ca rămâne in continuare volumul meu de suflet. Am reușit să citesc cartea in doua zile, nu m-am mai grăbit sa aflu toate detaliile dintr-un foc si cred ca a fost mai bine. Natașa este o scriitoare talentata, pune suflet in operele sale si lucrul asta se simte. 

Am fost un pic surprinsă la inceput ca nu ii recunoșteam stilul. Imi imaginam ca trebuie sa fie o intriga pe undeva, dar ju mai aveam răbdare. Ce-i drept, din cauza asta mi-au trebuit doua zile sa o citesc. Dar ma bucur ca Natașa a demonstrat încă o dată că pasiunea si talentul fac treaba buna.
Acțiunea romanului începe undeva la țară,  cu Nicoleta Dragomirescu in rolul principal, al treilea copil al unei familii sărace. Nicoleta vrea să-si depășească situația, iar totul se schimba cand ajunge sa locuiască in Ploiești cu o matusa. Ii plăcea la școala, descoperă cărțile si își da seama ca locul ei nu este intr-un sat sărac, uitat de lume. Acasa nu era tocmai preferata familiei și era conștientă că doar plecând din Văleni va avea un viitor. 

Naiva, ca orice tânăr la 18-19 ani, după moartea mătușii care i-a fost mentor si datorită căreia a reușit sa termine un liceu si sa se înscrie la Facultatea de Litere, se muta in București, in speranța ca viața va fi mai ușoară pentru ea. Cunoaște aici fiorii primei iubiri, dar si prima mare dezamăgire. Trece printr-o întrerupere de sarcina, iar lucrul ăsta o face sa plece din țară. Malta, prima dintre destinații, este țara care ii va schimba destinul. Înainte de a pleca din România face un împrumut la banca, bani pe care nu are de gând sa ii mai restituie. Însoțită de pisica ei Margot, singura si intr-o țară străină are parte de mari provocări. Cu greu își găsește de munca, însă este remarcata prin Frumusețea si inteligenta ei. Ajunge astfel sa încheie contracte pentru un om de afaceri din Malta, contracte nu tocmai normale, sa le zic asa. De la Rio si pana la Monaco, peripețiile se țin lanț. Este nevoită chiar sa se culce cu unii dintre oamenii de afaceri pentru a putea încheia contractele respective. Însă contul ei bancar creștea văzând cu ochii si câștiga mai mult decât si ar fi putut închipui vreodată. Le trimitea bani chiar si părinților ei, iar locul care va avea un impact asupra ei va fi Monaco. Atrasa de lux, din cauza sărăciei in care a trăit, continuă sa aibă parte de peripeții. Își cunoaște aici un prieten de suflet, un om care o va ajuta ori de câte ori va fi nevoie, dar si oameni de cea mai joasa speța, care vor încerca sa i fure tot ce are.

Deși trece prin nenumărate peripeții, Nika devine o femeie adevarata, care intr-o zi va fi soția lui Carlos Oliviera. Cine este acest Carlos si cum se vor cunoaște, va las pe voi sa aflați citind-o pe Natașa. 

Daca imi place ceva la Natașa este stilul jn care scrie. Nu se chinuie sa introducă cine stie ce înfrumusețari, la ea totul este frumos. Ti- e ușor sa o citești, parca paginile se mișcă singure înaintea ta. Si iti intra la suflet! 

Mulțumesc, Natașa, pentru minunate tale gânduri! 

Sofia. Lupii trecutului


Iubirea te ridică și te coboară. Azi îți umple sufletul de tot ce e mai frumos și mâine te face să lași totul în urmă. 

Despre Natașa Alina Culea ți-am mai povestit în articolele mele. Am primit zilele trecute ultima ei carte. Am așteptat ceva până sa o citesc, știam că nu o voi putea lăsa din mână așa de ușor. Azi am terminat de citit o poveste de dragoste. Pentru că Natașa se pricepe să creioneze povești incredibile de dragoste.

Stilul ei te poartă pe meleaguri ireale. Chiar dacă povestea de dragoste dintre Sofia și Fabian nu este una ieșită din comun, cuvintele care o conturează te fac să vezi altfel lucrurile. Fabian este exact tipul ăla bogat și căsătorit, sătul de viață și care trăiește fără să trăiască. Căsătorit cu o tipă frumoasă pe care o iubește, nu mai simte că trăiește. Toată monotonia dispare când apare Sofia în viața lui.

Sofia este o tipă plină de viață, care reușește să trezească și cel mai trist suflet. Iubirea lor te va uimi prin puterea cuvintelor cu care este prezentată. 

Te îndrăgostești fără să îți dai seama și viața ta căpătă alt sens. Dar ce faci când soarta decide ca suflete pereche să se piardă?

Îți spun eu: citești cartea Natașei!

Sunt multe cuvinte de spus despre talentul și măiestria cu care autoarea reușește să ne lase fara grai. 
O carte care depășește orice așteptare. Un final imprevizibil. 

Relaxare și Concentrare

Cineva se gândește și la noi, copiii ăștia mari! Mai exact Libertatea și Litera au un proiect tocmai bun pentru noi. Nu ai timp pentru tine, însă ai vrea să îți mai răsfeți copilul din tine? Poate chiar să o faci împreună cu sufletele mici de prin casă? Prietena mea, Ioana Radu, m-a făcut chiar și pe mine să-mi scot sufletul copilăresc la iveală. De la ea am auzit de cărțile de colorat pentru adulți. Și aici nu vorbesc de unele scumpe, dar pe care mi le doresc și am să vă povestesc într-un alt articol, ci despre cărți de colorat la doar 15 lei. Prima dintre ele a apărut pe 16 februarie și se găsește la chioșchiurile de ziare, independent de ziarul Libertatea. Următoarea apare pe 23. Ce să mai! Eu am avut norocul să o mai găsesc! Abia o aștept pe cea de mâine!

carti-colorat-1024x654 (1)

Mandale magice

Găsește-ți drumul cu ajutorul culorilor în lumea magică a mandalelor, simboluri mistice ale Universului. Motive uimitoare așteaptă să fie descoperite de mâna artistului pe fiecare pagină, gata să îți aducă echilibru, calm și pace interioară.

 Cum scăpăm de ticurile gestuale

Găsește-ți drumul cu ajutorul culorilor în lumea de vis a florilor, simboluri delicate ale frumuseții și diversității naturii. Plante uimitoare așteaptă să fie descoperite de mâna artistuluipe fiecare pagină, gata să îți aducă bucurie, liniște și relaxare.

Sursa: libertatea.ro

Paulo Coelho – Zahir

paulo-coelho-zahir-461

Mi-e dor să mai am timp pentru mine. Mi-e dor să mai am poftă de citit. Mi-e dor să devorez o carte în doar câteva ore. Chiar mă gândeam azi că mi-am procurat și un ebook reader și s-a pus praful și pe el.

Una dintre cărțile pe care le-am citit în 2015 și despre care nu am apucat să scriu nicăieri. Rușine să-mi fie!

Nu am citit atât de multe cărți de ale lui Coelho, însă după experiența mai neplăcută cu Adulter nici nu știu ce m-a determinat să mă apuc de Zahir. Pot să spun că am citit-o exact când aveam nevoie de ea. Nu știu dacă vi s-a întâmplat și vouă vreodată, însă m-am regăsit în multe pasaje din  carte. Limbajul m-a atras cel mai mult, m-am simțit dintr-o dată sub o vrajă plăcută. Am înțeles multe lucruri după ce am citit această carte și pot să vă spun  că aș reciti-o cu mare drag.

Iată câteva citate care mie mi-au plăcut mult:

„ De aceea e aşa de important să laşi anumite lucruri să treacă. Să le dai drumul. Să te desprinzi de ele. Oamenii trebuie să înţeleagă că nimeni nu trişează, uneori câştigăm, alteori pierdem. Nu aştepta să ţi se dea ceva înapoi, nu aştepta să ţi se recunoască efortul, să ţi se descopere geniul, să ţi se înţeleagă iubirea. Încheie nişte etape. Nu din orgoliu, din neputinţă sau mândrie, ci pur şi simplu pentru că acel lucru nu se mai potriveşte cu viaţa ta. Închide uşa, schimbă discul, fă curat în casă, şterge praful. Încetează să mai fii cine erai şi transformă-te în cine eşti”!

„ Libertatea este în continuare lucrul pe care-l preţuiesc cel mai mult pe lume. Sigur ca asta m-a determinat să beau vinuri care nu-mi plăceau, să fac lucruri pe care nu trebuia să le fac şi pe care nu le voi repeta niciodată, să am multe cicatrice în trup şi-n suflet, să-i rănesc pe unii cărora am sfârşit prin a le cere iertare, într-o perioadă în care am înţeles că puteam să fac orice în afară de a obliga pe cineva să mă urmeze în nebunia mea, în setea mea de a trăi. Nu mă căiesc pentru clipele în care am pătimit, îmi port cicatricele ca şi cum ar fi nişte medalii. Ştiu că libertatea este foarte scumpă, la fel de scumpă ca şi sclavia, singura diferenţă este că o plătesc cu plăcere şi cu un zâmbet, chiar dacă zâmbetul este udat de lacrimi ”.

„ De ce sunt oamenii trişti: Sunt prizonieri în povestea lor personală. Toată lumea crede că obiectul vieţii acesteia este să urmeze un plan. Nimeni nu se întreabă dacă acest plan e al lui sau a fost creat de altcineva. Strâng experienţe, amintiri, lucruri, idei ale altora şi asta e mai mult decât pot duce. Dar îşi uită propriile vise ”.

„ Nimeni nu trebuie să se întrebe vreodată: de ce sunt nefericit? Această întrebare poartă în ea virusul care va distruge totul. Dacă ne punem această întrebare înseamnă că dorim să aflăm ce ne face fericiţi. Dacă ceea ce ne face fericiţi este diferit de ceea ce avem acum, atunci trebuie fie să facem o schimbare odată pentru totdeauna, fie să rămânem cum suntem, simţindu-ne şi mai nefericiţi” .

Jurnal de poveste

Știu că s-au terminat sărbătorile de iarnă, însă nu e niciodată prea târziu pentru un cadou. Așa a pornit ideea mea! Ce idee? M-am apucat de făcut cadouri pentru cei dragi, pentru persoanele care scriu oriunde, pe orice și oricând, sau pentru oamenii care pur și simplu le colecționează. Dintotdeauna am avut o pasiune pentru Jurnale, chiar dacă niciodată nu reușeam să termin unul ca să încep altul. Pe oriunde am fost, m-am întors acasă cu o minunăție.

Am tot intrat pe Pinterest lately și vreau să spun că de acolo mi-a venit ideea să le fac chiar eu. Sunt la început de drum, deja încep să am idei destul de multe, însă am nevoie și de ajutorul vostru. Ce părere aveți despre Cadoul Creativ?  Tu cui i-ai oferi cadou un Jurnal de poveste?

Sunt lucrate manual, începând de la paginile cusute și lipite cu mânuțele mele, până la coperta care este realizată cu mult drag.

Aștept părerea ta și poate te pot ajuta și pe tine să faci o bucurie celor dragi! Pupici

My Reading Challenge 2016

Îmi plac provocările, recunosc, și sunt mai productivă atunci când am parte de una. Și anul ăsta m-am gândit să mă provoc singură la citit! Sunt un pic dezamăgită că în 2015 am reușit să citesc doar 23 de cărți și vreau ca anul ăsta să fie altfel. Așadar, am dat un search pe google și din multele provocări, am ales-o pe acesta.

fabf3368214b79c3cb75f2ce9f65a50e

Nici mai mult nici mai puțin de 40 de cărți! Să vedem ce o să iasă! Bun venit 2016!

Retrospectivă 2015

Vă spuneam acum ceva vreme că în luna Decembrie voi face o listă cu cărțile pe care le-am citit în 2015. De obicei, trag linie la fiecare final de an și verific dacă lista mea de planuri pentru anul respectiv a fost îndeplinită, ce rezultate am obținut și ce trebuie să fac în anul următor pentru a fi și mai împlinită. Anul ăsta aș face altceva, pentru că vreau un 2016 diferit. Pentru început, vreau o listă cu cărțile pe care le-am citit în 2015 și o listă cu cărțile pe care vreau să le citesc în următorul an. Mai departe, nu-mi voi mai face așa de multe planuri, las viața să mă surprindă. Cu siguranță voi continua să fac toate lucrurile care-mi aduc bucurii, chiar dacă fără o listă lângă mine.

Așadar, în 2015 am citit următoarele cărți:

descărcare

Aveam pentru anul 2015 un număr de 30 de cărți pe care voiam să reușesc să le citesc. Sunt 23 pe listă și încă o lună la dispoziție să ajung la 30. Așa că, sper să reușesc!

Voi ce ați citit în 2015?

E. L. James – Grey

Books-Fifty-Shades-of-Grey-1

Titlu: Grey

Autor: E.L.James

Editura: Trei

Apariție: 2015

Număr de pagini: 672

Descriere:

Acum poți vedea lumea din Cincizeci de umbre ale lui Grey și altfel: prin ochii lui Christian Grey!

E rândul lui Christian să vorbească: dezvăluindu-ne gândurile și visele lui, E. L. James ne oferă o perspectivă nouă asupra poveștii de dragoste care a încântat milioane de cititori din întreaga lume.

CHRISTIAN GREY controlează totul în jurul său; lumea lui este ordonată, disciplinată și pustie – până în ziua în care Anastasia Steel își face apariția în biroul său: un vârtej de forme atrăgătoare și o coamă rebelă de păr negru. Christian încearcă s-o uite, dar devine subjugat de un torent de emoții pe care le poate înțelege și cărora nu le poate rezista. Spre deosebire de toate femeile pe care Christian le-a cunoscut vreodată, timida și naiva Ana pare să vadă dincolo de omul de afaceri genial și de stilul său de viață luxos până în adâncul inimii sale rănite și reci.

Relația lui cu Ana va alunga oare coșmarurile din copilărie care-l bântuie în fiecare noapte? Sau dorințele sale sexuale întunecate, nevoia excesivă de control și disprețul față de sine care-i umplu sufletul o vor alunga pe această fată și vor distruge speranța fragilă pe care i-o oferă?

A venit și vremea lui! În sfârșit! Se pare că luna noiembrie a fost o lună tare aglomerată pentru mine … și eu de obicei mă vait că am prea mult timp liber, ca să vezi! A fost o lună în care am reușit să termin povestea domnului Grey. De umbrele lui am tot vorbit și s-a tot vorbit pe tot internetul și pe mai toate blogurile, am văzut și filmul, iar când am aflat și de varianta lui Christian, eram în Danemarca. Desigur, am răsfoit puțin cartea acolo, la noi încă nu ajunsese, dar nu înțelegeam nimic. A trebuit să aștept cam o lună de zile până să reușesc să intru în posesia ei. Am găsit-o pe elefant.ro la un preț accesibil și m-am apucat de treabă.

Povestea în sine o cunoașteți și nu aș vrea să mai insist asupra ei. Mi-a plăcut modul în care a fost prezentat Christian, să zicem așa. Dacă în 50 Shades era considera un dur și un obsedat de control, în această carte lucrurile par să se schimbe: Christian este prezentat mai dulce, mai omenește. Este un tip sensibil, temător, care apelează la control pentru a evita situațiile neplăcute. Ai putea crede că te vei plictisi citind și partea asta dacă deja știi povestea și nimic nu se schimbă. Așa mi-am imaginat și eu, însă am fost plăcut surprinsă să văd că autoarea este cu adevărat pricepută și a reușit să ne atragă cu aceeași poveste, din nou. Christian cel sensibil, iubitor, se îndrăgostește de Anastasia Steel și trece prin toți pașii îndrăgostelii, are temeri ca orice om și este surprins de puterea miraculoasă a dragostei.

Cartea se citește la fel de repede, timp să ai! Spor la citit!

Copiii lui Hansen – Ognjen Spahlic

12311481_10205673240853437_148522918_o

Titlu: Copiii lui Hansen

Autor: Ognjen Spahic

Editura: Polirom

Anul apariției: 2010

Nr. de pagini: 204.

Prezentare:

Acțiunea romanului se desfășoară în România, mai exact în leprozeria de la Tichilești, ultimul lazaret de acest fel din Europa, un univers închis și damnat în care își petrec viața o mână de oameni proscriși de familie și de prieteni din cauza cumplitei lor maladii. Morți pentru lume, fără o legătură oricât de fragilă cu ea, leproșii asistă de la distanță la evenimentele care au zguduit Europa în prima jumătate a secolului trecut, de la al Doilea Război Mondial până la revoluția din 1989. În interiorul granițelor acestui spațiu, mai puțin spital și mai mult anticameră a morții, se construiesc ierarhii și relații de putere, afinități și dușmănii, iubiri și trădări. Fără a ocoli niciunul dintre amănuntele șocante ale vieții cotitidene, de la îmbrățișări la crimă, autorul pune în scenă, cu o extraordinară subtilitate, drama totalitarismului și a izolării, în care singurul punct luminos, deși iluzoriu, este aspirația spre libertate.

Îmi aduc aminte în liceu ce chin era istoria pentru mine. Apoi, în facultate, mi-am descoperit o nouă pasiune: voiam să știu totul despre trecut, despre lucrurile care s-au întâmplat în țara noastră. Nici eu nu știu ce a dus la această întoarcere a atitudinii mele, însă nu mă pot văita. Copiii lui Hansen mi-a plăcut tare mult. Este genul de carte care nu te plictisește, chiar dacă leproșii nu aveau o viață prea activă, însă autorul știe să îți mențină atenția cu detalii despre viața oamenilor contaminați și pedepsiți să trăiască izolați. Pe lângă detalii despre boală, aflăm câte ceva și despre perioada lui Ceaușescu, partea care mi-a atras atenția mai mult a fost momentul căderii lui. Andrei, naratorul romanului, povestește detalii despre viața lui și a colegului de cameră, Robert W. D. Duncan, după ce au fost contaminați cu boala lui Hansen. Se întâmplă lucruri interesante, însă te las pe tine să le descoperi. Lectură plăcută!

Gerhard Henrik Armauer Hansen (1841-1912) a fost un cercetător norvegian care a izolat, în 1873, bacilul Mycobacterium leprae. De atunci, lepra este adesea numită boala lui Hansen, îar bacilul care o cauzează, bacilul lui Hansen.